Oboseala
Sunt fericit. Obosit, insa fericit. Desi obisnuit mai mult cu calculatorul, am reusit performanta de a sapa timp de 3 zile aproape non stop, pe o caldura infernala, scoasa parca din infernul lui Dante. Dar nu m-am lasat, am tras si am sapat in continuare, pentru ca pentru mine am sapat. Pentru mine si pentru Bee, pentru NOI, pentru ca in locul in care acum se afla un mic labirint si o groaza de pamant dislocat se va afla in curand o mica si frumoasa casa care de acum incolo va fi martorul tacut al plapandei noastre vieti. Sunt fericit pentru ca am terminat prima etapa cu manutele astea doua care in general sunt deasupra unei tastaturi. Bine, nu am fost singur, am ajut si ceva ajutor. De fapt pot spune ca mai degraba eu am fost ajutorul socrului meu care a facut muuult mai mult decat mine. Insa el e obisnuit cu lucrul. Eu, de cand nu mai montez interfoane si sisteme de alarma (si e ceva timp de atunci) nu am mai depus un asemenea efort.
Ce vreau eu sa spun isa e ca, intr-un fel ii inteleg pe cei care sunt luati la suturi de catre media ca nu lucreaza, ca lenevesc, ca dorm, samd, insa credeti-ma pe cuvant, chiar daca esti platit pentru asta, nu e usor sa sapi si sa lucrezi la 35-40 grade Celsius, cu soarele deasupra ta care parca in acele momente e mai aproape decat de obicei. Trupul iti este ravasit de oboseala, secat de caldura, apa nu iti ajunge oricat de rece si multa ar fi, iar pamantul parca nu vrea sa cedeze deloc in fata ta. E greu si extenuant, iar daca asta ajunge sa fie locul permanent de munca pentru multi dintre noi, eu ii inteleg pe cei pe care i-am vazut lenevind de atatea ori in jurnalele de stiri si imi dau seama acum cat de usor e sa scri despre astea dintr-o camera in care aerul este respirabil si are o temperatura normala. Nu e un mod prea placut de a-ti castiga existenta, dar, din pacate cineva trebuie sa o faca si pe asta. Noi am ales ca in cazul fundatiei, pentru a mai face putina economie, sa punem noi umarul. Acum parca imi pare rau, insa sunt sigur ca in final, voi iubi si mai mult casuta in care ma voi reintoarce in fiecare zi dupa o zi de lucru.
Pana atunci insa, cam asa arata in acest moment proiectul numit de noi “Za Nest”:
Noi vrem pamant:
Si am scos pamant :)
No related posts.
